Nicolae Iorga Quotes

Lingusirea este plata anticipata a tradarii care ti se pregateste.

Fericirea intuneca, durerea lamureste

Prost nu e cel ce nu intelege unele lucruri, cat de multe, ci acela care le intelege pe toate pe dos.

La sfarsitul fiecarei zile socoteste nu ceea ce altii au facut fata de tine, ci ceea ce tu ai facut fata de altii.

Adevarul este pretutindeni, dar nu-l recunoaste decat ce-l care-l cauta .

Cine se masoara cu altii de dimineata pana seara, nu e om mare si nici nu va putea sa fie.

Gandul mortii sa-ti slujeasca in orice clipa pentru a intelege pretul vietii.

Greșelile nu se iartă, ci se repară.

Omul cu adevărat bun este doar cel care ar fi putut fi rău şi n-a fost.

Fereste-te deopotriva de prietenia dusmanului si de dusmania prietenului.

Viata nu inseamna a trai ci a sti pentru ce traiesti.

Un fapt e numai atunci istorie cind nici una din radacinile lui nu mai atinge prezentul.

Un om bun nu e acel care face bine, ci acel care se bucura de bine.

A parasi o lupta din cauza ticalosiei mediului e tot una ca si cum ti-ai taia gatul fiindca e noroi afara.

Nu te conving cu adevarat decat ideile tale.

Omul liber este cel care nu are nevoie să spună nicio minciună.

Sunt succese care te înjosesc și înfrângeri care te înalță.

Când un om ți se pare aspru, gândește-te întotdeauna că o cetate întărită nu e neapărat o cetate inamică.

Scrie cu sufletul tău și recitește cu sufletul altora.

În viață risipim ani, iar la moarte cerșim clipe!

Oamenii mari s-au născut în case mici.

– Je te remercie, digne compagnon d'armes, dit Sobieski, comme s'il s'était réveillé d'un long sommeil, je te remercie, car tu m'as empêché d'accomplir un acte infâme. Tu as raison ; ces gens ont combattu en braves. Qu'on leur donne à chacun cinquante ducats ! Puis se tournant vers les Roumains, il leur dit : « Braves gens, vous êtes libres, allez en paix et dites à vos enfants et à vos frères que vous avez eu l'honneur de vous opposer pendant cinq jours au roi de Pologne. » (extrait de « Le roi Sobieski et les Roumains », dans la traduction de Nicolae Iorga et Septime Gorceix) [– Îți mulțămesc, vrednice al meu tovarăș de arme, zise Sobiețki ca deșteptat din somn, îți mulțămesc că m-ai oprit de a face o faptă defăimată. Ai cuvânt; oamenii aceștii s-au purtat vitejește. Să li se deie fiecăruia câte cincizeci de zloți. Apoi, înturnându-se cătră români: Voinicilor, zise, sunteți slobozi, mergeți în pace și spuneți copiilor și fraților voștri că ați avut cinstea a vă împotrivi cinci zile regelui de Polonia.]

Comment le fameux roi Sobieski, la gloire des Polonais, le héros de la chrétienté, le sauveur de Vienne, n'aurait-il pas été triste et abattu lorsqu'il avait été contraint, pour la seconde fois, de promettre aux Turcs le passage, de se retirer devant les Tartares et les Moldaves, de regarder son armée réduite à la misère par les privations et harcelée par les ennemis qui la suivaient sans l'attaquer ouvertement, mais pillaient ce qui leur tombait sous la main et ce qui restait à l'arrière-garde. Tout le chemin n'était qu'un horrible désert. (extrait de « Le roi Sobieski et les Roumains », dans la traduction de Nicolae Iorga et Septime Gorceix) [Și cum să nu fie supărat și necăjit vestitul rege? El, Sobiețki, fala leșilor, eroul creștinătății, mântuitorul Vienii, să fie nevoit pentru a doua oară a da pas turcilor, a se trage dinaintea tătarilor și a moldovenilor, a-și privi oastea ticăloșită de lipsa merindelor, horopsită de dușmanii carii îl urmează mișelește, fără a îndrăzni să-și deie piept fățiș cu el, și fac pradă tot ce cade, tot ce rămâne pe urmă; a nu întâmpina în drumul său decât o fioroasă pustietate!]

Que signifient pour nous tous la poésie, la littérature et la pensée politique de [Mihai] Eminescu que nous connaissons. Il serait inutile de nous en rappeler encore une fois. Toute la création qui a suivi, de Nicolae Iorga et Tudor Arghezi, à Vasile Pârvan, Nae Ionescu et Lucian Blaga porte l'empreinte du génie, de son esprit, tout au moins de la langue éminescienne. Rarement un peuple entier s'est retrouvé en un poète avec autant de spontanéité et autant de ferveur que celles avec lesquelles s'est retrouvé le peuple roumain dans l'œuvre de Eminescu. Nous aimons tous [Ion] Creangă nous admirons [Bogdan Petriceicu] Hașdeu nous apprenons écrire avec [Alexandru] Odobescu nous respectons Titu Maiorescu et nous pouvons difficilement laisser passer beaucoup de temps sans relire [Ion Luca] Caragiale. Mais, pour chacun d'entre nous, Eminescu est tout autre. Il nous a révélé d'autres visions et nous a fait connaître d'autres larmes. Lui, et lui seulement, nous a aidé à connaître la bataille du cœur. Il nous a permis de comprendre et de savourer la malchance d'être roumain. Pour nous, Eminescu n'est pas seulement notre plus grand poète et le plus brillant génie qu'aient engendré la terre, les eaux et le ciel roumains. Il est, en quelque sorte, la personnification même de ce ciel et de cette terre, avec toutes les douleurs, les beautés et les espoirs qui y ont poussé. (Mircea Eliade, 1950, p. 305-306)

Nicolae Iorga spunea că: „Eroii nu mor când coboară în pământ, ci numai atunci când coboară în uitare!

Istoria își bate joc de cei care nu o cunosc, repetându-se.

Surdul vorbește mai tare decât cel ce aude, iar prostul discută mai mult decât cel ce înțelege.

Poți închide ochii, dar nu poți stinge soarele.

Cel care stă jos să nu râdă de cel care cade de pe vârfuri.

Un popor care nu-și cunoaște istoria e ca un copil care nu-și cunoaște părinții.

Poți zbura pe aripile altuia, dar nu cu ele.

RINDURI PENTRU UN TINĂR Din Ardeal ni vin foarte frumoasele versuri ale d-lui Lucian Blaga. D-sa crede că ni dă „Poemele luminii". E în datina celei mai nouă şcoli să caute cuvinte mari şi neobişnuite, dar, mai la urma urmei, cum nu fac bine cînd nu e putere, cînd puterea este, ele nu fac rău. Nu sînt poeme şi nu lumina e ce stăpî-neşte. Sînt bucăţi de suflet, prinse sincer în fiecare clipă şi redate cu o superioară muzi237 calitate în versuri care, frînte, cum sînt, se mlădie împreună cu mişcările sufleteşti înseşi. Această formă elastică permite a se reda şi cele mai delicate nuanţe ale cugetării şi cele mai fine acte ale simţirii. E şi filozofie înăuntru, o melancolie, dar nu deprimantă, filozofie care leagă împreună, ca în cele mai bune produse ale poeziei din toate timpurile, toate aspectele din afară ale naturii şi, înlăuntru, toate mişcările prin care — şi noi o parte din imensitate, din veşnicie şi astfel părtaşi la incomensurabilitatea şi la nemurirea ei — îi răspundem. E aici un tînăr care întinde braţe de energie către tainele lumii. Tainele nu se prind niciodată, căci avem un singur chip de a le prinde: să le trăim. Dar avîntul acestor braţe drept şi nobil întinse trebuie preţuit şi el ca şi distincţia de aşa naturală graţie, a formei. Pierdem zilnic atîtea forţe. E o mare bucurie cînd vedem cum din fondul binecuvîntat al neamului răsar totuşi altele pentru a le înlocui. În rîndurile, rărite îngrijitor, ale cîntăreţilor simţirii noastre de astăzi, fii binevenit, tinere Ardelean ! N. Iorga („Neamul Românesc", 1 mai 1919)

RO Nu fă un lucru imoral pentru o cauză morală ENG Don't do an immoral thing for a moral cause