“
Și iată infernul: trupuri goale de bărbați și femei, îmbinându-se unul cu altul în gemete și convulsii, ieșind unul din altul la nesfârșit, sfârtecându-și uterele și vaginele, umplându-și corpii erectili cu lubrifianți și cu sânge, îmbătrânind, fleșcăindu-se, putrezind, dar eliberând din ele ovule și spermii, capsule ucigașe iluminând asemenea fotonilor gura senzuală a altor femei, pulpele păroase ale altor bărbați, părinți și copii și părinți și copii lăsând în urmă putreziciunea organelor disipate, a oaselor topindu-se-ncet în sicrie din același cuarț orbitor. Burți cuprinzând burți în care sunt burți, de parcă toate mamele și fiicele ar fi-nchise una într-alta, într-un șir nesfârșit de gravide, alternanță eternă de pereți uterini și de fetuși gravizi cu alți fetuși, utere-n utere-n utere-n utere...
”
”
Mircea Cărtărescu (Orbitor. Corpul)