Ea Quotes

So it’s true, when all is said and done, grief is the price we pay for love.

An acquaintance merely enjoys your company, a fair-weather companion flatters when all is well, a true friend has your best interests at heart and the pluck to tell you what you need to hear.

Falling in love is very real, but I used to shake my head when people talked about soul mates, poor deluded individuals grasping at some supernatural ideal not intended for mortals but sounded pretty in a poetry book. Then, we met, and everything changed, the cynic has become the converted, the sceptic, an ardent zealot.

Love, like everything else in life, should be a discovery, an adventure, and like most adventures, you don’t know you’re having one until you’re right in the middle of it.

Errors do not cease to be errors simply because they’re ratified into law.

... it’s a blessed thing to love and feel loved in return.

... you’ll have to fall in love at least once in your life, or Paris has failed to rub off on you.

The most beautiful moments always seemed to accelerate and slip beyond one’s grasp just when you want to hold onto them for as long as possible.

Sometimes, the simple things are more fun and meaningful than all the banquets in the world ...

Love is supposed to be based on trust, and trust on love, it's something rare and beautiful when people can confide in each other without fearing what the other person will think.

Dispariţia iubirii e ca o oglindă întoarsă, nu se mai vede nimic, te uiţi zadarnic în ea. Gestul tău nu se mai reflectă, nu-i mai răspunde nimeni. Eşti singur.

I am an artist you know ... it is my right to be odd.

EA: Is it the smoke that smells like vanilla? Audience: Yeah. EA: Yeah, they do that to mask the chemicals that are actually killing you.

Poor God, how often He is blamed for all the suffering in the world. It’s like praising Satan for allowing all the good that happens.

It was only high school after all, definitely one of the most bizarre periods in a person’s life. How anyone can come through that time well adjusted on any level is an absolute miracle.

Weirdism is definitely the cornerstone of many an artist's career.

It’s the unknown that draws people.

Pînă la ea, femeia fusese pentru mine o pluralitate, de la ea încoace femeia deveni unică şi o chema cu numele ei.

Well, if it can be thought, it can be done, a problem can be overcome,

Când nu ştii ce simţi, când nu ştii de ce eşti agitat, nervos, cu capu-n nori şi cu gândurile vraişte, nu da vina pe tine - recunoaşte că ţi-e dor şi uită-te spre fiinţa care te-a răvăşit. Du-te până la ea şi vei da.. de tine, întreg.

...it’s just another one of those things I don’t understand: everyone impresses upon you how unique you are, encouraging you to cultivate your individuality while at the same time trying to squish you and everyone else into the same ridiculous mould. It’s an artist’s right to rebel against the world’s stupidity.

Be wise today so you don't cry tomorrow.

It’s not unpatriotic to denounce an injustice committed on our behalf, perhaps it’s the most patriotic thing we can do.

Sînt unii oameni atît de prosti, ca de le-ar aparea vreo idee la suprafata creierului ea s-ar sinucide din groaza de singuratate.

... Oricît de întuneric ar fi fost, ea îl zărea, pentru că atunci cînd nu mai văd ochii, vede sufletul...

…zâmbind stângheriți. Îi salvează o baladă. Ea se prelinge ușor și-i caută buzele.

... how terrible is the pain of the mind and heart when the freedom of mankind is suppressed!

... an artist should paint from the heart, and not always what people expect. Predictability often leads to the dullest work, in my opinion, and we have been bored stiff long enough I think.

Abortion should be listed as a weapon of mass destruction against the voiceless.

Make your lives a masterpiece, you only get one canvas.

Love, like Fortune, favours the bold.

Şi a găsit-o printre miile de oameni indiferenţi. I-a zărit mai întâi ochii verzi cu luminile calde si moi. S-a cutremurat până în temeliile fiinţei lui, ca şi când i s-ar fi lămurit fulgerător toate misterele vieţii. Apoi li s-au încrucişat privirile şi din uimirea ei a înţeles că şi ea l-a recunoscut, deşi nu l-a mai văzut niciodată.

There are times when wisdom cannot be found in the chambers of parliament or the halls of academia but at the unpretentious setting of the kitchen table.

It was not curiosity that killed the goose who laid the golden egg, but an insatiable greed that devoured common sense.

... a true friend has your best interests at heart and the pluck to tell you what you need to hear.

While she could hardly fathom what had just happened to her that night, she reached some conclusions before she fell asleep, certain things now made perfect sense; Moon River didn’t sound so syrupy, mistletoe wasn’t such a bad idea, and perhaps dating was not such a frivolous waste of time after all.

Theatres are curious places, magician's trick-boxes where the golden memories of dramtic triumphs linger like nostalgic ghosts, and where the unexplainable, the fantastic, the tragic, the comic and the absurd are routine occurences on and off the stage. Murders, mayhem, politcal intrigue, lucrative business, secret assignations, and of course, dinner.

No one messes around with a nerd’s computer and escapes unscathed.

Socrates: Have you noticed on our journey how often the citizens of this new land remind each other it is a free country? Plato: I have, and think it odd they do this. Socrates: How so, Plato? Plato: It is like reminding a baker he is a baker, or a sculptor he is a sculptor. Socrates: You mean to say if someone is convinced of their trade, they have no need to be reminded. Plato: That is correct. Socrates: I agree. If these citizens were convinced of their freedom, they would not need reminders.

There are some things you can’t learn at any university, except for one, the University of Life... the only college where everyone is a permanent student.

Ea a renuntat la toate pentru el. Dar barbatii nu pot sa traiasca numai pentru iubire.

Ea nu e în mobile,nu e în lucruri,nu e în atmosferă,nici măcar în străinătate.Ea e în mine,în sângele meu.Cum să scap de ea?În ce fel s-o alung?

... what you think is right isn't the same as knowing what is right.

If you are what you eat, you are what you see and hear.

You can’t enjoy art or books in a hurry.

Sweetheart, darling, dearest, it was funny to think that these endearments, which used to sound exceedingly sentimental in movies and books, now held great importance, simple but true verbal affirmations of how they felt for each other. They were words only the heart could hear and understand, words that could impart entire pentameter sonnets in their few, short syllables.

It is unfortunate that in most cases when the sins of the father fall on the son it is because unlike God, people refuse to forgive and forget and heap past wrongs upon innocent generations.

If Christ is God, He cannot sin, and if suffering was a sin in and by itself, He could not have suffered and died for us. However, since He took the most horrific death to redeem us, He showed us in fact that suffering and pain have great power.

If you boil it down, just because someone else does the wrong thing we are not exempt from doing what’s right.

Dacă aș avea mijloace, n-aș face nimic altceva decât o bancă de lemn în mijlocul mării. Construcție grandioasă de stejar geluit, să respire pe ea, în timpul furtunii, pescărușii mai lași. E destul de istovitor să tot împingi din spate valul, dându-i oarecare nebunie; vântul, el, mai degrabă, s-ar putea așeza acolo din când în când. Și să zică așa, gândindu-se la mine: ”N-a făcut nimic bun în viața lui decât această bancă de lemn, punându-i de jur împrejur marea.” M-am gândit bine, lucrul acesta l-aș face cu dragă inimă. Ar fi ca un locaș de stat cu capul în mâini în mijlocul sufletului.

Free time is a terrible thing to waste. Read a book.

Să te consideri spectator indulgent şi amuzat al lumii acesteia plină de infamie şi de prostie e să faci parte din ea, şi să beneficiezi de infamiile ei, având aerul că-i eşti deasupra.

Pops added,"you know, they say if you don't vote, you get the government you deserve." "And if you do, you never get the results you expected," (Katherine) replied.

... the vintage of history is forever repeating ~ same old vines, same old wines!

Imi aminteam de ea ca de un vis frumos, intrerupt inainte de a se sfarsi.

... food is not simply organic fuel to keep body and soul together, it is a perishable art that must be savoured at the peak of perfection.

You know how creative people are, we have to try everything until we find our niche.

Viaţa e un dar buclucaş. La început ai tendinţa să-l supraestimezi crezând că viaţa pe care ai primit-o este veşnică. Apoi, dimpotrivă, îl subestimezi, găsind că-i o porcărie, scurtă de nu-nţelegi nimic din ea şi pe care uneori ţi-ar veni s-o arunci de să nu se vadă. Abia către sfârşit pricepi că nu-i vorba de nici un dar, ci de un simplu împrumut. Pe care trebuie să încerci să-l meriţi.

O regăsea mai departe, aşteptându-l. Nu-şi vorbeau. Trecea pe lângă ea, cu un salut, cu o privire. Se înţelegeau foarte bine din ochi şi ştiau amândoi că pentru ce ar voi să-şi spună nu sunt cuvinte.

De atunci femeia-ascunde sub pleoape-o taina si-si misca geana parc-ar zice ca ea stie ceva, ce noi nu stim, ce nimenea nu stie , nici Dumnezeu chiar.

...they say if you don't vote, you get the government you deserve, and if you do, you never get the results you expected.

De zeci de ori pe zi deveneam alb ca varul, din cauza unui amănunt, care ar fi putut fi în legătură cu ea, în cea mai banală dintre convorbiri.

If on thoughts of death we are fed, Thus, a coffin, became my bed.

Trebuie sa-i sperii din cand in cand pe oameni ca sa-si pretuiasca viata. Ea nu s-a speriat. Si voia monede de durere. Stia despre ele. Stia sa geama cand cadeau stele. Poate ar fi trebuit s-o opresc... Eh, n-are cum sa ajunga departe cu monedele alea.

Oricine ştie că sinuciderea e o boală a sufletului, că nimeni nu-şi curmă zilele înainte ca ea să fi ajuns la sfîrşitul evoluţiei.

You staying home all alone on New Year's Eve? Unthinkable. Take my advice ... the countdown should be shared with someone, or it's just another set of numbers passing you by.

În ce mă priveşte, când apune soarele mă gândesc: A mai trecut o zi. Încă o zi în care n-am făcut nimic. Iar când răsare soarele, nu ştiu încotro să apuc, pe ce drum trebuie să merg, unde vreau să ajung. Eram sigură că fericirea există undeva, dincolo de zidurile casei noastre. Că într-o zi voi pune mâna pe ea, aşa cum pui mâna pe o ceaşcă sau pe scoarţa unui copac. Că dragostea este supremul miracol…

Fără ea, viața lui nu putea avea înțeles, nici aici, nici în altă lume.

That's it. Love makes us all strong.

Greşeala pe care o face fiecare dintre noi este că se gândeşte prea mult la micile lui înfrângeri, la dorinţele lui personale şi prea puţin la acest miracol care e viaţa, la obligaţia pe care o avem faţă de ea, obligaţia de a o face mai frumoasă, mai bună...

It’s an artist’s right to rebel against the world’s stupidity.

You cannot hinder someone’s free will, that’s the first law of the Universe, no matter what the decision.

Evil influence is like a nicotine patch, you cannot help but absorb what sticks to you.

While art thrives on the blazing colours of scandal, literature blossoms on the dark soil of tragedy.

There has to be a cut-off somewhere between the freedom of expression and a graphically explicit free-for-all.

Art is in the eye of the beholder, and everyone will have their own interpretation.

To be, or not to be: what a question!

Ah, the magic of music, with it, all things are possible.

I am a Prince," he replied, being rather dense. "It is the function of a Prince—value A—to kill monsters—value B—for the purpose of establishing order—value C—and maintaining a steady supply of maidens—value D. If one inserts the derivative of value A (Prince) into the equation y equals BC plus CD squared, and sets it equal to zero, giving the apex of the parabola, namely, the point of intersection between A (Prince) and B (Monster), one determines value E—a stable kingdom. It is all very complicated, and if you have a chart handy I can graph it for you.

It's a shame there has to be a tragedy before the best in people will finally shine.

Aku tidak ingin cinta yang sejati. Tapi biarkan aku mencicipi cinta yang bukan sesaat. Biarkan aku berjuang dan bertahan di sana. Biarkan aku tersiksa untuk terus belajar bersetia. Aku rela tenggelam di sana, sebagaimana segelintir orang yang beruntung mendapatkannya.

It was exciting to be off on a journey she had looked forward to for months. Oddly, the billowing diesel fumes of the airport did not smell like suffocating effluence, it assumed a peculiar pungent scent that morning, like the beginning of a new adventure, if an adventure could exude a fragrance.

If you cannot judge a book by its cover, surely we should not judge an author by one book alone?

... The Book is more important than your plans for it. You have to go with what works for The Book ~ if your ideas appear hollow or forced when they are put on paper, chop them, erase them, pulverise them and start again. Don't whine when things are not going your way, because they are going the right way for The Book, which is more important. The show must go on, and so must The Book.

The devil has not vanished simply because people refuse to believe he exists, no more than God has...

Ținea la el! Ei, și? Și el ținea la ea, și unde scrie că lucrul cel mai potrivit care urmau să-l facă ei doi era să-și răpească unul altuia libertatea? Numai pentru că dintre atîția bărbați ți-a plăcut la un moment dat unul singur? Acest moment dat nu e numai un ”moment”, cum spune și cuvîntul, adică ceva trecător, dar mai e și ”dat”, adică impus de împrejurări. Nu e deci clar că valoarea lui dispare îndată ce dispar împrejurările?

Hidup ini selebar layar tv, jika kita membukanya, lelahku lelahmu tak cukup untuk mengarunginya. Dan jika kita menutupnya tak butuh satu tarikan nafas untuk selesai... untuk sudah.

God Is, Lucifer is a devil, and there is a Hell.

Oamenii sunt de două feluri, unii sunt asemeni unor oglinzi, dacă îţi reflecţi iubirea în ei, o vei primi înapoi. Exact cum faci tu când te priveşti în oglindă, îi oferi o imagine şi ea te răsplăteşte cu alta la fel. Sunt însă şi oameni care nu pot oglindi, e ca şi cum ai încerca să-ţi priveşti chipul în perete. Poţi sta acolo mult şi bine, nu-ţi va oferi nimic. Doar dacă vor dori, se vor putea transforma în oglinzi.

Democracy was supposed to champion freedom of speech, and yet the simple rules of table decorum could clamp down on the rights their forefathers had fought and died for.

If you want to find out if someone is a true bookworm or not, give them a thousand page novel and see what happens.

Am sa viermuiesc singur, am sa umblu razna prin lume, ca un sicriu, purtînd în mine imaginea ei aproape lesinata pe care o iubesc neînchipuit de mult, am sa-i vorbesc, în gînd, prin paduri si prin gari, am sa-i fac patul în mine, s-o culc, în fiecare seara, s-o învelesc în cîrpe, voi stiti foarte bine cîte cârpe poarta în sine fiecare dintre noi, si ea n-o sa-mi raspunda niciodata pentru ca n-o sa ma auda cînd o sa-i spun nani-nani, pentru ca acolo, în mine, în cîrpele din ea, are sa-l înveleasca pe iubitul ei care o va purta învelita în cîrpele din el si o va legana si îi va spune nani-nani si asa mai departe;

Editors can be stupid at times. They just ignore that author’s intention. I always try to read unabridged editions, so much is lost with cut versions of classic literature, even movies don’t make sense when they are edited too much. I love the longueurs of a book even if they seem pointless because you can get a peek into the author’s mind, a glimpse of their creative soul. I mean, how would people like it if editors came along and said to an artist, ‘Whoops, you left just a tad too much space around that lily pad there, lets crop that a bit, shall we?’. Monet would be ripping his hair out.

DeathWish: You spent some time working with Courtney Love and Billy Corgan on a creative level, how did this experience help your growth as an artist? EA: It didn't -- it stunted it entirely. I gave up over a year of my life and career helping Billy with his flop of an album and designing and building all of the costumes for his music video. With Courtney, we were friends, but I spent years working to record and promote her flop of an album only to find that my value increased every time I peed in an orange juice bottle so that she could fake her way through a drug test. Not exactly a haven for artistic growth.

Nu toti barbatii vor iubi asa. Nu toti barbatii stiu sa alinieze cuvinte care sa devina versuri spre a vorbi despre femeia pe care o iubesc - dar le simti privirea si un fel anume de a se purta cu ea care-ti spune tot. Ii ador pe barbatii care vad la femeilor lor amanunte sublime, care observa mici si rafinate detalii pe care le iubesc ca pe intreg. In afara de sani, fund, picioare si buze, femeile norocoase au privilegiul, din partea barbatilor lor, de a fi admirate pentru felul in care-si trec mana prin par...pentru cat sunt de frumoase cand gatesc si fredoneaza balade rock...pentru pielea si aroma lor...sau pentru zambetul fierbinte cu care-i intampina mereu...pentru felul ciudat in care se ung cu creme si mirodenii de femeie...sau pentru glezna impecabila..pentru modul adorabil in care stau bosumflate superficial, asteptand sarutul de impacare...pentru linistea din glas...sau pentru tinuta lor cand merg pe strada...pentru felul in care converseaza cu prietenii si pentru bunatatea lor...pentru cat de sexy sunt cu samponul in ochi...pentru cat de fragile sunt cand plang...pentru cat de frumos isi iubesc barbatii si cum stiu sa aiba grija de ei...

Iubește! Să iubești mereu câte ceva, o dimineaţă, cana de cafea, floarea din fereastră, drumul spre şcoală, iubeşte oamenii, iubeşte tot. Mărunt sau imens, colorat sau şters, oricum ar fi. Nu ştii de unde se întoarce iubirea. Dacă stai cu ea în braţe şi cauți pe cineva să o dăruieşti, nu vei fi niciodată fericit pentru că îţi va fi greu să găseşti pe cineva care să merite cu adevărat. Iar în timp, vei deveni şi mai pretenţios. Vei muri singur cu un munte de iubire lângă tine. Împrăşti-o în jurul tău. Vei fi fericit în fiecare zi pentru că vei putea spune "Azi iubesc!

When Hitler marched across the Rhine To take the land of France, La dame de fer decided, ‘Let’s make the tyrant dance.’ Let him take the land and city, The hills and every flower, One thing he will never have, The elegant Eiffel Tower. The French cut the cables, The elevators stood still, ‘If he wants to reach the top, Let him walk it, if he will.’ The invaders hung a swastika The largest ever seen. But a fresh breeze blew And away it flew, Never more to be seen. They hung up a second mark, Smaller than the first, But a patriot climbed With a thought in mind: ‘Never your duty shirk.’ Up the iron lady He stealthily made his way, Hanging the bright tricolour, He heroically saved the day. Then, for some strange reason, A mystery to this day, Hitler never climbed the tower, On the ground he had to stay. At last he ordered she be razed Down to a twisted pile. A futile attack, for still she stands Beaming her metallic smile.

Faustus, who embraced evil and shunned righteousness, became the foremost symbol of the misuse of free will, that sublime gift from God with its inherent opportunity to choose virtue and reject iniquity. “What shall a man gain if he has the whole world and lose his soul,” (Matt. 16: v. 26) - but for a notorious name, the ethereal shadow of a career, and a brief life of fleeting pleasure with no true peace? This was the blackest and most captivating tragedy of all, few could have remained indifferent to the growing intrigue of this individual who apparently shook hands with the devil and freely chose to descend to the molten, sulphuric chasm of Hell for all eternity for so little in exchange. It is a drama that continues to fascinate today as powerfully as when Faustus first disseminated his infamous card in the Heidelberg locale to the scandal of his generation. In fine, a life of good or evil, the hope of Heaven or the despair of Hell, Faustus stands as a reminder that the choice between these two absolutes also falls to us.

Mă inspiră traiectoriile, mersul, deplasarea. Mă inspiră poveștile, din clipa în care nu sunt nimic altceva decât o idee vagă, până în momentul finalului, în care sunt complete, împlinite, și pleacă să se cuibărească într-o minte pregătită să le îmbrățișeze și poate chiar să trăiască pentru ele. Mă inspiră anotimpurile, și în special acele momente în care ele se îmbină, pentru că este vorba tot despre o schimbare, o transformare. Mă inspiră locurile pe care le-am vizitat în perioade diferite din viața mea. Mă inspiră muzica, dar nu ea în sine, ci tot ceea ce simțim noi când o ascultăm; unele dintre cele mai frumoase momente mi se par cele în care realizezi, ascultând același fragment muzical, cât de diferit ești față de ultima dată când l-ai ascultat. Mă inspiră nu cărțile în sine, ci tot acel haos de idei care ți se naște în timp ce înțelegi și simți o carte. Și, firește, mă inspiră oamenii și tot ce au ei neexplicit, neclar, difuz, vag, neînțeles, neacceptat, necunoscut, nemaiîntâlnit, complicat, divers, ciudat, ascuns, nebunesc, rușinos, intens.

Vine un moment în viaţa omului în care trebuie să se trezească din rutină şi din amorţeala sufletului şi să-şi evalueze viaţa, cu tot ceea ce înseamnă ea: realizări, eşecuri, fericire, tristeţe şi oameni. Un moment de sinceritate, în care să înceteze să se mai amăgească. De prea multe ori amânăm acel moment. Îl amânăm, poate, din lipsa de curaj, de dragul unor oameni pe care-i iubim şi care depind de noi, de teama că un nou început nu ne asigură o reuşită, sau poate pentru că încă nu suntem pregătiţi să abandonăm drumul care nu ne duce nicăieri şi să pornim spre drumuri noi. Nu e uşor... Pentru că un astfel de moment presupune rupturi dureroase de oameni, de locuri şi renunţări la vise. Omul nu ştie cât este de puternic până când nu se aruncă în luptă. Iar teama de eşec îl face uneori laş şi îl obligă să se resemneze cu o viaţă lipsită de frumos şi de sens. Sau e posibil ca, uneori, omul să uite să se preţuiască şi trăieşte cu impresia că nu merită o viaţă frumoasă, că fericirea este pentru cei aleşi, şi de aceea nici nu îndrăzneşte măcar să spere, să viseze şi să lupte. Acest moment îl sperie... îl sperie schimbările drastice, alegerile, luptele, incertitudinile şi nu se gândeşte aproape deloc că el înseamnă, de fapt, un nou început, alte posibilităţi, o salvare dintr-o viaţă netrăită aşa cum ar trebui. Şi astfel îşi iroseşte viaţa şi se abandonează pe sine neputinţei. Iar într-o zi se trezeşte cu sufletul încărcat cu regrete şi cu convingerea că e prea târziu...