Klaine Quotes

(...) Cărțile de filozofie, ce le traducea, erau subt raport terminologic, produsul unui proces de două ori milenar. Klain și-ar fi ușurat enorm munca de traducător, dacă ar fi acceptat de fiecare dată termenii latini ca atare. Dorința de a vorbi cât mai apropiat de înțelegerea poporului, conștiința ce-o avea despre posibilitățile intrinseci ale limbii române, dar în același timp și concepția, ce-și formase despre veșmântul ce urma să-l îmbrace gândirea filozofică românească, i-au impus încă o altă atitudine. El nu va primi neologismul decât atunci când pentru redarea unui termen nu se găsea în limba românească vorbită de popor nici un echivalent, nici un element utilizat cel puțin într-o circumscriere a termenului în chestiune. În acest sens eforturile lui Klain de a face „pre limba românească” disciplinele filozofice au fost într-adevăr extraordinare. În pragul oricărui manual de Logică vom întâlni termeni specifici ai domeniului precum „axiomă” sau „definiție”. Ce va face Klain? Pentru fiecare dintre acești termeni, el va căuta mai întâi rădăcini românești, și numai când nu le va găsi, și numai cu sfială el va adopta termenul străin. Iată bunăoară termenul „definitio”: călăuzit de criteriul arătat, Klain va căuta un echivalent românesc. Nu ne-a rămas nici o urmă cu privire la procesul de adulmecare a celui mai potrivit și neaoș cuvânt românesc, proces ce a trebuit să intervină în vederea transpunerilor, dar bănuim că operația n-a fost tocmai ușoară. „Definitio?” „Hotărâre” va spune Klain, gândindu-se că a „defini” înseamnă a „mărgini” un lucru, a-i pune hotar, spre a-l deosebi de altul. Pentru termenul de „axiomă” Klain nu găsește însă în nici un fel vreun echivalent românesc. Astfel el îl va accepta ca atare: axiomă. Sunt neologisme pe cari Klain le acceptă; astfel: „idee”. Dar în loc de „cauză”, el preferă „pricină”; în loc de „corpuri” (în Fizică) el spune „trupuri”. În loc de „gen” - „neam”. În loc de „silogismele, cari păcătuiesc prin quaternio terminorum” Klain va zice: „Silogismii cei răi și vicleni cari au patru graiuri”. Și așa mai departe. Cercetând manuscrisele lui Klain, am făcut pe fața interioară a unei coperte o descoperire impresionantă cu privire la truda lui Klain. Câteodată el s-a căznit zeci de ani să „românizeze” câte-un termen. Astfel termenul de „principiu”, atât de frecvent în Logică sau în Metafizică, Klain îl traduce întâi prin cuvântul „Început”; după vreo treizeci de ani el traduce același termen prin cuvântul „temei”. Nu acem aici de a face numai cu o ispravă lingvistică; avem aici mărturia cea mai izbitoare cu privire la felul cum gândirea filozofică a lui Klain s-a tot adâncit. În tinerețe Klain gândea încă foarte teologic; de aceea „principium” este pentru el „început”; mai târziu gândirea sa devine mai filozofică, mai metafizică, și atunciel scrie „temei”. Încercarea de „românizare” a lui Klain n-a reușit, a învins neologismul. Și pentru precizia terminologiei filozofice românești e desigur un bine că a învins neologismul. Dar câtă plasticitate, câtă viață, câte nuanțe și ce savoare, ce adâncime și ce perspective s-ar putea introduce în graiul filozofic românesc, dacă uneori, la locul potrivit, s-ar recurge iarăși la cuvântul într-adevăr românesc așa cum îl dezvăluia până la „rădăcini”, și cum îl ridica în slava conștiinței un Samoil Klain!

The new Ebola czar, Ron Klain — the former Fannie Mae lobbyist who was also knee-deep in the Solyndra controversy — has no health-care experience, much less any experience with epidemics. Klain was picked only because he is a veteran partisan brawler who understands that the Obama administration sees Ebola as more a political liability than a health challenge.

Klain had suffered a heartbreaking defeat. But it had led to his being played by Kevin Spacey in the HBO movie Recount, which made him semi-hemi-demi-famous. Klain delivered a frank

Cu toate cărțile de filozofie, pe cari a ținut să le facă „pre limba românească”, Samoil Klain ajungea degrabă în situația de a-și da seama de imensa importanță a cuvântului. Nedumeririle, dibuirile, echivocurile, frământarea și dilemele, în cari cel ce traducea era aruncat la fiece pas, anevoie le mai putem bănui, noi cei de astăzi, care avem la îndemână o limbă, ce nu mai este nici pe departe „în lipsă”, precum era pe vremea lui Klain.

Într-un loc al Logicii sale, Samoil, vorbind despre „judecăți”, și anume despre cele singulare, dă ca exemplu această „Spunere”: „Samoil Klain mult s-a ostenit până au făcut Logica pre limba românească”. O asemenea intervenție personală în expunerea rece a problemelor de logică, foarte neașteptată pentru un cititor, care știe de la istoricii literari că această „Logică” reprezintă o traducere, constituie un element de surpriză, un element mișcător desigur, în felul său, și care te îndeamnă să cauți semnificația pe cari efortul lui Samoil Klein o are în dezvoltarea gândirii românești. Ne refuzăm aprecierea comodă, potrivit căreia „Logica” lui Samoil Klain ar fi o traducere în sensul obișnuit al cuvântului. Există transpuneri și transpuneri. E cazul să amintim că întâile traduceri ale Bibliei în limbile naționale moderne n-au fost nici ele simple traduceri, ci reprezintă adevărate acte de așezare și întemeiere ale unor limbi diferite. Încercarea lui Klain era încă singulară, în felul ei; importanța ei rezidă în propunerea unei terminologii filozofice românești.Este vorba aici de crearea unui adevărat univers lingvistic, sau cel puțin despre crearea unui grai menit să îmbrace un Olimp de „esențe”. Klain s-a călăuzit desigur de dorința de a da o terminologie cât mai apropiată de înțelegerea poporului. Încercarea lui Klain mai are însă și alte aspecte. Ea este prezidată fără îndoială de exemplul dat de alte popoare, de acele popoare, cari au căutat cândva sau căutau încă să gândească filozofic asupra lumii, în chiar limba lor. Grecii, în antichitate, au dat un asemenea exemplu, iar germanii din timpul lui S. Klain îl dădeau încă o dată. Eforturile lui Samoil Klain merg spre întemeierea unui grai filozofic românesc, a unui grai ce nu se mulțumește cu asimilarea neologistică, ci încearcă să regândească lucrurile filozofic, pătrunzând până la „rădăcinile” proprii limbii noastre. Tendința de care Klain este purtat nu e deloc de a îmbogăți limba românească, încetățenind fără alegere termenii latinei, ce i se ofereau. Gândul său este mai vârtos acela de a „româniza”, prin circumscriere sau de-a dreptul, terminologia filozofică curentă, de origine greacă sau latină. Trebuie să subliniem prudența și grija ce S. Klain le pune în această întreprindere a sa, destinată din multe pricini să eșueze. (...)

The number one rule for any debate-prep team is to make sure the candidate isn’t hearing, seeing, or feeling anything for the first time when he or she steps into the ring with an opponent. Because Trump was liable to say or do just about anything, that was an even bigger focus for Hillary’s aides. Klain and Dunn had curated a database of all the questions that had ever been asked in general-election debates. “I don’t think she heard any questions for the first time,” said one participant who noted that a question Klain asked behind closed doors about a possible no-fly zone over Syria was repeated almost verbatim by moderator Chris Wallace in the third debate.