Caii Quotes

Vine o vreme când mor caii. Vine o vreme când se-nvechesc maşinile. Vine o vreme când plouă rece şi toate femeile poartă capul tău şi rochiile tale. Vine şi o pasăre mare, albă.

- Ei, acuma ce-ai rămas cu capul între urechi?! se miră Moromete, călcând încet printre crăcile salcîmului. Desfă caii şi bagă-i în grajd...

Dumnezeu,asa cum ne este El zugravit in crestinism,ma face sa ma gandesc la Xenofon-considerat de unii ca intemeietorul scolii eleate si cu,orice s-ar spune,un atat de clar ponuntat scepticism-,care spunea ca daca boii si caii si-ar zugravi zeii i-ar infatisa ca boii si caii cei mai alesi.Asa si oamenii,au inzestrat un om cu toate insusirile ce li se pareau lor mai grozave,fiecare din ele impinsa la perfectiune,si au zis:"asta e Dumnezeu".

N-ai ecou, domnule, Nici bun, nici rău... Să trăiesti așa, s-o duci, Neștiut de nimeni, te strecori... Știți caii ăia furati, De li se pun cârpe, trențe, pe copite Să nu facă zgomot, când sunt scoși din grajd? Cine ne-a furat pe noi? ce fel de vite, mârțoage de rasă Mai suntem și noi? Ia suie-te în Piscul cu Bojii Și strigă... să vezi, te aude cineva? - Ce să strig? - Ce vrei... strigă că iote nu plouă... Să vezi ce se întâmplă. - Păi, ce să se întâmple? Ca și când ai împunge o dată cu acul în cer, Nu zice nimeni "au", Nici un sfânt, nimeni nu zice "au" Dacă împungi o dată în cer Cu acul. Fiindcă de aici n-ai nici un fel de ecou. (Ecoul)

Când vor muri câinii, când vor pieri caii, când iepurii vor fi mâncați de gura morții când ciorile negre și pescărușii albi vor fi mistuiți în gușa aerului eu și cu tine vom fi câine și cal iepure și cioară

Fumul şi nimicul clipei de azi întunecă amintirea unui timp unde caii sălbatici păşteau liber iarbă cu gust de jăratic.

Pe acești îngeri i-am chemat. Și tuturor, făpturi mari și frumoase, le-am vorbit blând, în șoaptă, ca să nu-i sperii și am vrut să le povestesc mari întâmplări , dar ochii lor erau goi și nu înțelegeau ce le spuneam și nici nu păreau să audă și tăceau. Și atunci, văzându-i așa, le-am dat semne de bunăvoință și de dragoste și, mâhnit, am înhămat caii negri la carul de umbră și i-am îmbiat, prin semne, să urce, și m-am uitat după ei cum plecau.

Mauna K Noroc că nu mor caii când vor câinii. Le-am arătat noi. Chiar înainte să înceapă războiul am fost întrebată la un interviu pentru Antena Arretului ce aș lua cu mine dacă ar fi să merg pe o insulă pustie. Trebuia să zic trei chestii și am răspuns fără să mă gândesc prea mult: "Trei bătrani". Pentru că asta avem noi cel mai pretios - înțelepciunea celor trecuți prin viață.

N-am închis ochii toată noaptea şi, pe la ceasul cinci, văzând că nu mai puteam rămâne pradă acestei tensiuni, am hotărât să plec numaidecât. M-am sculat, am trezit omul de serviciu şi l-am trimis să aducă o trăsură. Apoi am trimis un bilet la zemstvă, arătând că am fost chemat la Moscova pentru o chestiune urgentă şi de aceea rugam ca un membru al zemstvei să-mi țină locul. La ora opt m-am urcat în tarantas şi am pornit la drum. (...) Aveam de făcut treizeci şi cinci de verste cu tarantas-ul şi apoi opt ore cu trenul. Drumul cu tarantas-ul fu minunat. Era o vreme rece de toamnă, cu soare strălucitor. Ştii, tocmai vremea când caielele se întipăresc în pământul moale ca untul. Drumu-i neted, lumina limpede şi aerul înviorător. Da, am călătorit bine cu tarantas-ul. Când s-a făcut ziuă şi am întins-o la drum, mi-am simțit inima mai uşoară. Tot privind ba caii, ba ogoarele, ba drumeții ce-mi ieşeau în cale, uitasem unde mă duc. Uneori mi se părea că merg aşa, pur şi simplu, şi că nimic din ceea ce mă stârnise, nimic din toate acestea nu exista şi mă bucuram nespus, lăsându-mă legănat de această uitare.